Dintr-un noian, Curată, de iubire
te uiţi atît de pur şi-atît de sfînt,
că toate sufletele ţi-s privire,
toată iubirea-nroură-te blînd.
Har cald se face tot ce este fire,
temeiul lumii, - un abur luminînd,
mireasmă de-aur tot ce-i nemurire,
puterea tronurilor - un cuvînt.
Ţi-e îndurarea toată frumuseţe
şi frumuseţea, -n milă-atît de sus
cu cerurile-aprinse ne străbate,
că tot ce-ar mai putea în noi să-nveţe
iubirea - o faci boare în Iisus,
a singurei cunoaşteri preacurate.
(Acest sonet aparține unui excepțional poet mistic, autor de poezie orfică și religioasă și prodigios traducător de opere fundamentale -
Istoria icoanei Maicii Domnului de la Muntele Athos o găsiți AICI)
Sărbători fericite!